Povești cu tâlc din Marele Război (LXXIX). Coliba din Vădeni

La 17 iulie 1921, regele Ferdinand I (1914-1927) a promulgat legea pentru „monumentul, coliba și Institutul de fete Ecaterina Teodoroiu”. Alături de semnătura „Întregitorului”, din partea Ministerului Cultelor și Artelor, regăsim și iscălitura ministrului-poet Octavian Goga.În art. 3, al acestei legi, se făcea referire la „coliba din comuna Vădeni”. Adică locul „în care s-a născut Fecioara” – Cătălina Toderoiu. Se prevedea explicit: „coliba va fi reparată și întreținută în mod permanent, împreună cu locul de casă, consacrându-se drept loc istoric”. Totodată, „(…) lucrările și întreținerea colibei cad în sarcina Ministerului de Culte și Arte”, adică a Statului român. Nu au fost uitați nici ceilalți membri ai familiei Eroinei. La schimb „(…) li se va construi o altă casă, în aceeași comună și li se vor acorda în mod gratuit un număr de 6 pogoane, împreună cu vitele și uneltele necesare unei modeste gospodării țărănești”. Toate aceste așa-zise avantaje „(…) nu excludeau pensiunea pe care familia o primește ca ajutor pentru fratele mort al Eroinei”. Așa cum reiese și din denumirea legii, se mai prevedea ridicarea în urbea de pe Jiu a „unui monument-statuie care va face parte integrantă din monumentul comemorativ al victoriei de la Jiu, cuprinzând numele tuturor ofițerilor căzuți în luptele victorioase din valea Jiului, împreună cu Fecioara sublocotenent”.

Ecaterina Teodoroiu. Casa memorială din Vădeni

Alte prevederi impuneau ținerea „(…) unui parastas și a unei procesiuni în ziua de 14 octombrie, ziua victorie de la Jiu, iar în toate școlile din țară se vor face conferințe educative cu acest subiect”. De asemenea, prin art. 4, se dorea „(…) întemeierea în orașul Târgu Jiu a unei Școli Normale de Fete, cuprinzând și o secțiune de gospodărie țărănească cu numele Ecaterina Teodoroiu”. Cât de multe s-au pus în practică din această lege în decursul timpului? Greu de contabilizat. Coliba de la Vădeni s-a transformat peste timp în Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” (nu discutăm aici și acum despre „perlele arhitecturale imperfecte” din jurul său, oricum nu pot să o eclipseze oricât de mult și-ar dori unii!). Monumentul-statuie integrat în ansamblul comemorativ al victoriei de la Jiu nu s-a ridicat, în schimb, în anul 1935, a fost dezvelit Mausoleul din fața Bisericii Catedrale, operă a artistei Milița Petrașcu/Pătrașcu, unde sunt adăpostite rămășițele trupești ale Cătălinei. A fost ridicată o statuie a Eroinei, dar a ajuns tocmai la Slatina deoarece autoritățile locale nu au avut fondurile necesare achiziționării. Există însă, o astfel de statuie în Târgu Jiu, în fața Școlii Gimnaziale No. 2 (Cartierul Debarcader, Bulevardul „Ecaterina Teodoroiu”), cea care poartă numele Cătălinei. Și mai avem și un Colegiu Național, unul dintre cele mai prestigioase, care duce cu cinste numele Eroinei noastre.

Gabriel Sarcină

Alte articole