Cristina Pop-În oglindă

1
FĂ-ȚI TIMP

Fă-ți timp acum și astăzi să afli cine ești
Și orice ar fi în tine…la fel să te iubești
Fă-ți timp să-ți dai iubire, apoi s-o dăruiești
Căci mare-i bucuria când, dăruind, primești.

Fă-ți timp pentru blândețe și pentru duioșie,
O mare de lumină tot sufletul să-ți fie.
Fă-ți timp să ții în brațe, să râzi la sărutări,
Să mângâi cu tandrețe, să plângi la-mbrățișări.

Fă-ți timp pentru un prieten și pentru oameni dragi
Fă-ți timp să-ți vezi părinții, să le mai spui ce faci.
Fă-ți timp s-auzi în tine doar glasuri de copii,
Să nu gândești la mâine… ci doar acum să fii.

Fă-ți timp să fugi de lume, desculț, în câmp de flori,
Să stai sub cerul liber, cu ochii sus… la nori.
Fă-ți timp să scrii în stele, apoi să recitești,
Să cauți printre ele ceva ce mai iubești.

Fă-ți timp s-asculți un cântec cu sufletul deschis,
Să retrăiești povestea, să-ți împlinești un vis.
Fă-ți timp pentru durere și nu fugi de ea,
Fă-ți timp de rugăciune căci ea te va salva.

Fă-ți timp pentru iertare și nu te judeca
Când simți o slăbiciune…ea e puterea ta.
Fă-ți timp acum, și astăzi, în suflet să-ți privești…
Acolo întotdeauna va fi tot ce iubești!

2
DESPRE DOR

De dor de tine astăzi văd iarba răsărind
Și lumea toată-n brațe aș vrea să o cuprind.
Că poate așa m-ai strânge în caldă-mbrățișare
Și mugurii din mine s-ar transforma în floare.

Mi-e dor de tine astăzi ca ploii de izvor,
Ca vântului ce adie s-ajungă sus, la nori
Și atinge dulce cerul și poate că așa
Un strop de ploaie caldă pe gene-mi va cădea.

Mi-e dor de tine astăzi, cu dor să te respir,
Și să-ți trimit din mine miros de trandafiri
Și tu să vii spre mine cu flori de liliac,
Să ne-mbătăm pe viață de atâta dor și drag.

De dor de tine astăzi văd stele strălucind
Și țin în palme luna, ca să te văd venind.
Cu mâna-ntinsă astăzi din cer îți dau o stea
Și cu cealaltă, luna, o pun în palma ta.

De dor de tine astăzi beau aerul, visând
Și fluturi zboară liberi în cer și pe pământ.
Te-aș prinde într-o suflare și nu te-aș mai lăsa,
Căci tot ce-nseamnă viață e chiar suflarea ta.

3
ÎN OGLINDĂ

Mă uit în oglindă și-mi trece prin gând
Cum anii s-au dus ca un foșnet de vânt.
Se vede apusul, dar mai ieri am pornit
Cu soarele-n față, din cald răsărit.

Și dacă i-aș cere vieții ceva…
Aș vrea să mai fiu mică și timpul să stea,
Să văd frumusețea prin ochi de copil,
Să râd cu uimire, să uit să respir.

Să scriu, să mă joc, să cer, să primesc,
Să plâng, să aștept, să-nțeleg, să greșesc,
Să zburd, să mă bucur, să visez și să cânt,
Să-mi fac rai din toate, aici, pe pământ.

Să pun strop de suflet în minte, aș vrea,
S-am tălpile arse, dar lumină de stea.
Asemenea salciei să mă plec la pământ
Și-apoi să mă-ndrept și să aflu ce sunt.

Și-ncet, cu iubire, să pot scrie povești
Cu oameni, și locuri, și clipe cerești
Și-apoi, în oglindă, când iar voi privi
Viața mea toată ce dragă-mi va fi!

Cristina Pop

Alte articole