Despletind un sărut la repezeală

Cântec de alergare prin ceaţă

În coadă de fluture sau
în coadă de peşte, tot
mi se va liorpăi sufletul.
când voi sta la coadă pentru nemurire,
toate cozile vor fi înnodate între ele

în afară doar de cozile câinilor
comete cenuşii sub-
ţiri sub
cerul ca o botniţă

– câine, Doamne, câine
fă-mă, să pescuiesc din nemurire un
gram
şi-n vârful cozii să o flutur,
pân-o destram !
Ham !

*
Nocturnă-n puf de petunie

Pomii pământului sapă cu îndârjire
până aproape de vise,
o ploaie caldă vrea
să-mi intre în sânge

mi se face căpăstru
somnul cel leneş –

pocnesc luminile stelelor –
sucul din caisele pumnilor tăi
realitate fragilă

*
Despletind un sărut la repezeală

Eşti dusă demult în sufletul meu.
n-am de gând să-ţi scriu cuvinte,
nu dormi – citeşte-mi fierbinte
din ce ştii, numai tu cu Dumnezeu !

*
Probă de îmbolnăvire
şi vindecare

Mă joc de-a v-aţi-ascunselea
cu visele cele mai adânci şi
pofticioase de mine
– de mine ele se ascund şi
eu m-ascund în ele, cu
tot cu mine
*
Vis-a-vis

De-aş fi somnul tău
te-aş muşca de puţinul de aripi
ce din tine răsar ca greierii
sfârşitului, – unul dintre sfârşituri.
Dormi !

*
Încercarea violet

Jumătate alb, jumătate
negru. puţin sânge
la mijloc. geamul prin care
priveau spre mine.

inimă, destul
ţi-am înşirat păcate
ca bobii în strugure
ca mărgele-n coadă de peşte,

e-nvălmăşeală de îngeri,

fă-te colivie !
să te-arunc, inimă-n furci
– feluritelor iubiri ?

Daniel Marian

Alte articole