ADU-ȚI AMINTE DE UNDE AI CĂZUT!

Știți că nu dau eu sfaturi toată ziua, ci eu dau sfaturi numai atunci când mi se cer.. Totuși, deoarece suntem în post și deoarece prin intermediul spovedaniilor enoriașilor mei am intrat din nou în contact cu suferința umană, vreau să vă spun niște lucruri de suflet.. Adică de la suflet de „profesionist” al credinței la suflet de „consumator” al darurilor Sfintei Biserici.. Dragii mei, văd multă neorânduială în viețile oamenilor. În consecință, văd multă durere, multă suferință, multe lacrimi.. Și vine lumea la noi, preoții, ca să scape de suferințe, dar nu înțelege că suferințele și le face omul cu mâna lui.. În majoritatea cazurilor care-mi trec pe sub epitrahil, suferința nu este decât semnul exterior al raportării greșite față de Dumnezeu. Că dacă Îl supărăm pe Dumnezeu, El Își retrage harul și binecuvântarea de deasupra noastră, și atunci toată ființă noastră începe să sufere. De la interior spre exterior, adică mai întâi suferă sufletul, apoi se îmbolnăvește trupul.. De aceea a zis Hristos paraliticului de la Capernaum: „Fiule, iertate îți sunt păcatele tale”. Adică Domnul îi vindecase omului izvorul suferințelor, sufletul. Așadar vine omul cu suferințe la noi, preoții, și îl învățăm, îi explicăm cu blândețe că va scăpa de necazurile lui atunci când își va însănătoși relația cu Dumnezeu, adică atunci când el se va comporta ca un fiu față de Tatăl ceresc, căci Tatăl va da „haină pe umărul lui” (harul pierdut), va pune „inel pe degetul lui” (autostima pierdută), îi va da „vițelul cel îngrășat” (pe Domnul Hristos) ca să-l mănânce. Îi explicăm omului că dacă vrea să scape de probleme trebuie să lucreze la cauzele care au atras aceste probleme asupra sa. Dacă vrei să omori un spin înalt cât omul, este suficient să-i retezi rădăcina cea firavă și l-ai omorât imediat! Dacă vrei să ieși din depresii, tulburări, nefericirii, dureri și plânsuri taie, domnule, o dată necredința aceasta în care trăiești, acceptă-ți Dumnezeul Cel în Treime închinat și slăvit și trăiește ca un adevărat fiu al lui Dumnezeu! Uite așa îi învățăm noi, preoții, pe oameni, iar ei preferă să iasă dezamăgiți de la spovedanie, nemulțumiți că nu am putut să facem un hocus pocus prin care să ștergem cu buretele toate problemele lor.. Nu, dragii mei, nu putem face hocus pocus! Nici Domnul Iisus Hristos nu a făcut hocus pocus, ci a rezolvat ceva probleme acolo unde a văzut o hotărâre clară de întoarcere la Dumnezeu a unor personaje biblice, cum era vameșul Zaheu, de exemplu. Că la ce ți-ar folosi ție să scapi de durere, rămânând în continuare fără Dumnezeu, când Dumnezeu ți-a trimis durerea tocmai ca tu să începi să strigi către El în amărăciunea ta?.. Eu să fac hocus pocus, iar tu să te întorci fericit la blestemata ta viață lipsită de Dumnezeu?.. Nu se poate. Întoarce-te la Dumnezeu, iar El, Cel Care te-a tras de urechi prin intermediul suferințelor vieții tale, îți va ridica suferințele. Fratele meu, sora mea, ai înțeles prin urmare că fericirea ta este ÎN MÂINILE TALE?.. Iată, aceste lucruri vroiam să vi le spun și vouă, pentru că îmi pare rău când văd atâta durere la spovedanie.. Puneți la inimă ceea ce v-am scris acum. Și amintiți-vă îndemnul pe care îl face Domnul Hristos unuia dintre episcopii din Apocalipsa: „ADU-ȚI AMINTE DE UNDE AI CĂZUT”! Așa să ne ajute Dumnezeu pe toți!

Părintele Sorin Croitoru de la Mantova (Italia)

Alte articole