SAT ȘI SOCIETATE 1918 – 2018! O album foto de excepție realizat de trei muzee din România!

Curisoara

  Expoziția de față este o punte socială și temporală, cu elemente simbolice dar, definitorii pentru asumarea unei tipologii – Civilizația sătească. Oamenii și vremurile sunt factori istorici concreți, iar dacă „viitorul și trecutul sunt a fi lei două fețe”, a construi este de datoria prezentului, prin permanentul apel la memorie. În cazul nostru, civilizația sătească este fundamentul statului român unitar modern deci, rolul pe care ni-l asumăm este de a redescoperi mereu „sufletul satului”. Trei regiuni istorice: Oltenia, Maramureș, Moldova, reprezentate prin patrimoniul a trei muzee: Tg-Jiu, Baia – Mare și Iași sunt un exemplu al unității identitare. Aceasta provine dintr-un fond străvechi, fiind perpetuată prin satul tradițional și instituțiile sale. Anul 1918 este un eveniment excepțional din punct de vedere politic, altminteri este, de fapt, concretizarea firească a unei realități persistente în timp și spațiu. Anul 1918 este încununarea luptei „țăranilor în uniformă”. Satul românesc, oriunde ar fi fost el, a reacționat ca un organism viu. Dincolo de anumite particularități locale, satul românesc este același: un permanent creator și păstrător de conștiință, un simbol la libertății prin trăirile sale profunde. În Gorj, ca și în întreaga Oltenie, satele au constituit întotdeauna marca identității. Au prosperat și s-au remarcat prin instituții străvechi precum hora, călușul sau sfatul bătrânilor, prin meșteșugurile care au stat la baza „industriilor casnice”, prin păstrarea tradițiilor legate de marile momente ale vieții și de ciclul calendaristic agro-pastoral. Lumea satului este sursa de inspirație pentru arta brâncușiană: masa și masa de pomană s-au trasfigurat în Masa Tăcerii, poarta tradițională și lada de zestre în Portal, stâlpul funerar și stâlpul casei în Columna iar Biserica rămâne ce-a fost. Și pictura sau literatura și-au găsit prestigioase reprezentări din lumea satului oltean prin Theodor Aman sau Marin Sorescu, de pildă. Însă, mai cu seamă, este de neuitat creația anonimă, care stă acum la baza constituirii unor colecții muzeale inedite. Pe de –a rândul, aceste adevărate elemente de virtuozitate artistică sunt dovezile unei istorii trăite care se vrea destăinuită. În ansamblu, sunt reprezentările civilizației sătești care stă la baza agregării statale.

Albinel Firescu

Cartea integral aici

Lasă un răspuns