Un ghiocel

zapada

Peste mări şi țări de dor,
trec cuvintele în stoluri,
coborând pe la fereastră
bucurie, printre storuri.

Unele-mi spun de iubire,
altele-mi spun de senin,
altele de sentimente
înflorite-n trandafiri.

Doar cuvintele matale
ce pornit-au din grădină,
lâng’o brazdă ‘ ntunecată,
îmi trimiseră lumină,

pe-un fir subțirel o floare,
ce crescuse din zăpadă
şi purta cu sfiiciune
o rochiță albă, dalbă.

Eugenia Bucur, 28.01.2019

Lasă un răspuns